trebuie
să mă împrumut cuiva
din când în când
că să te pot
întâlni iar
de parcă
în ochii mei
n-ai fi rămas
mereu
acolo
ca o paralizie
care mă încleștează
în singurătate
poate că
până la urmă
o să mă dau de tot
așa degeaba
și nu mă voi mai cere înapoi
iar tu
probabil vei fi rămas
cel mai frumos lucru
pe care nu l-am avut
