cred că noi
am pătruns în lume prin același polen
adulmecat de mamele noastre din aceeași floare
dintr-un câmp de la mijlocul drumului
dintre două spitale de provincie
și că
tații noștri au fugit speriați de acasă
în aceeași cârciumă
unde și-au băut pe rând
scârba din același pahar ieftin
amândoi știm
atunci când ne ținem de mână
noi suntem celălalt
poate că înainte să mă nasc
tu rămăseseși neterminat într-un trup nemort
iar restul din tine am fost eu
ne împrăștiasem
și abia acum
ne-am început
