Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere.

vineri, 20 noiembrie 2009

Himerofilie


Stau... stau in pat inainte de culcare, pe la vreo 1 si jumatate noaptea, in timp ce mintea mi-e invadata de fel si fel de ganduri lipsite de orice congruenta cu realitatea ori cheful de somn... Stau cu ochii inchisi, ma misc in pat ca pestele pe uscat si inchid ochii... vad cum imi rade in nas o amagire si, dintr-o miscare nervoasa, o prind de picior. Dar satisfactia e scurta. E scurta pentru ca incep sa ii analizez detaliile cu ratiune, iar luciditatea imi hraneste amagirea cu atata forta, incat dintr-o zvarcolire imi scapa printre degete si fuge... nu prea repede... cat sa nu-mi scape din privire si sa imi ramana gandul la ea.
O iau de la capat: acelasi traseu, aceleasi personaje, acelasi rezultat...
De ciuda, ma ridic din pat, indreptandu-ma buimaca spre bucatarie sa fumez o tigara. In mintea mea, ar fi foarte probabil ca fumul de tigara sa ma scoata din starea asta de incordare auto-indusa, desi continui sa reflectez. Ma gandesc sa nu ma mai gandesc la ce ma gandeam inainte, gandindu-ma deci in continuare la ce nu vreau sa ma mai gandesc. Deja incep sa realizez ca devine voluntara toata treaba asta, asa ca mi-am asumat un diagnostic plasmuit de propria minte: "himerofilie". Am dat denumirea asta pasiunii mele sau, mai bine zis, viciului de a ma refugia mereu in iluzii. Si ii mai spun viciu pentru ca ma exalteaza pe termen scurt, iar pe termen lung ma distruge mai tare decat pachetul de tigari consumat zilnic.
3 si jumatate. Ma intorc in camera si incerc sa adorm. Inca o noapte de vise fara somn...

2 comentarii: